Entoloma cetratum – o ciupercă discretă, dar importantă pentru echilibrul pădurii

Entoloma cetratum este o specie de ciupercă mică, elegantă și adesea trecută cu vederea, care face parte din genul Entoloma, un grup numeros ce cuprinde peste 1.500 de specii răspândite în întreaga lume.

Deși nu este comestibilă, această ciupercă joacă un rol esențial în ecosistemele forestiere, contribuind la reciclarea materiei organice și la menținerea sănătății solului.

Descrierea ciupercii Entoloma cetratum

Entoloma cetratum este o ciupercă delicată, cu o pălărie de dimensiuni mici, care variază între 2 și 4 centimetri în diametru. Pălăria are o formă conică sau campanulată (asemănătoare unui clopoțel) la început, devenind ușor plată odată cu maturizarea. Culoarea sa este variabilă, de la brun-deschis la ocru sau gri-maroniu, uneori cu reflexe ușor lucioase după ploaie.

Suprafața este netedă și subțire, iar marginea pălăriei poate fi ușor transparentă, lăsând să se întrevadă lamelele de dedesubt. Piciorul este subțire, cilindric, de 3–7 centimetri lungime, cu o nuanță apropiată de cea a pălăriei, dar adesea mai deschis.

Lamelele sunt subțiri, dese și, caracteristic pentru genul Entoloma, au o nuanță rozalie pe măsură ce ciuperca îmbătrânește – un indiciu important pentru identificare. Mirosul este slab, pământos, iar gustul – fad sau ușor amar, motiv pentru care nu prezintă interes culinar.

Habitat și perioadă de apariție

Entoloma cetratum se întâlnește în păduri de foioase și conifere, dar și în poieni umede sau la marginea potecilor. Preferă solurile bogate în humus, bine drenate, dar suficient de umede pentru a susține descompunerea resturilor vegetale.

În România, această specie apare din lunile august până în noiembrie, fiind mai frecventă în regiunile montane și colinare. Crește de obicei în grupuri mici, uneori în cercuri sau linii, un fenomen cunoscut sub denumirea de „cercurile zânelor”.

Comestibilitate și precauții

Entoloma cetratum nu este comestibilă, nu pentru că ar fi mortală, ci pentru că este lipsită de gust și poate fi confundată cu alte specii toxice din același gen. Unele rude apropiate, precum Entoloma sinuatum (buretele trandafiriu), sunt puternic otrăvitoare, cauzând tulburări digestive severe.

Din acest motiv, culegătorii de ciuperci trebuie să evite recoltarea speciilor mici și brun-rozalii din genul Entoloma, mai ales dacă nu dețin cunoștințe avansate de micologie. Diferențele dintre speciile comestibile și cele toxice sunt minime și greu de observat fără un microscop.

Rol ecologic și importanță biologică

Chiar dacă nu are valoare alimentară, Entoloma cetratum are un rol ecologic esențial. Această ciupercă saprofită contribuie la descompunerea resturilor vegetale, transformând frunzele și ramurile căzute în substanțe nutritive ușor asimilabile pentru plante. Astfel, ea face parte din „sistemul de reciclare” al pădurii, menținând fertilitatea solului și echilibrul natural.

Mai mult, prin prezența sa în zonele naturale, Entoloma cetratum indică un ecosistem sănătos, neafectat de poluare sau intervenții agresive. Micologii o consideră o specie indicator pentru păduri mature și pentru soluri bogate în materie organică.

Curiozități și observații de teren

Deși este o ciupercă modestă ca aspect, Entoloma cetratum este adesea observată de fotografii naturaliști, datorită culorilor sale calde și a contrastului plăcut cu mușchiul sau frunzele de toamnă. În lumina dimineții, pălăriile sale translucide capătă o strălucire aparte, transformând-o într-un subiect perfect pentru macrofotografie.

Entoloma cetratum rămâne o ciupercă deosebită prin simplitatea și rolul său în natură. Fără a fi spectaculoasă sau utilă din punct de vedere culinar, ea contribuie tăcut la menținerea vieții din pădure – o dovadă că și cele mai mici organisme pot avea o importanță uriașă în echilibrul natural.